A. Triculete ing. agr.

Inginer agronom · Dolj, Oltenia

Alexandru Triculete

A condus unități agricole de stat din Dolj, de la Portărești la Dăbuleni și Robănești. La Dăbuleni, pe nisipurile rămase după defrișarea salcâmilor, a dat pământul oamenilor din sat în parte. Așa a pornit, după mărturia lui și reportajul TVR din 2022, cultura mare a lubeniței.

Pagina de față urmează documentele păstrate de familie: cinci numere ale ziarului Înainte din Craiova, între 1965 și 1983, și două interviuri filmate. Fiecare epocă e așezată în materialul vremii ei: ziar, diapozitive, dosar, ecran.

Deschide dosarul ↓

Portret

Fotografie din arhiva familiei — în curând

Date biografice: în curs de completare
  1. I Portărești 1965
  2. II Dăbuleni 1972–1981
  3. III Robănești 1981–1983
  4. IV Martorul 2017–2022
Pagină reconstituită din documentele anului 1965 după Înainte, nr. 6328, vineri 2 iulie 1965, pag. 1
Capitolul
I

Dosarul

Arhiva
familiei
Anul 1965Portărești · Regiunea OlteniaEdiție de familieVineri 2 iulie 1965

G.A.S. Portărești

Recoltă de orz: circa 2 800 kg la hectar

Directorul unității, ing. agr. Alexandru Triculete, pe prima pagină a ziarului regional

Prima mențiune din dosar e o fotografie de seceriș, tipărită pe prima pagină a ziarului Înainte în vara lui 1965. Doi ingineri cântăresc în palme orzul scos din sac, iar în spatele lor trece combina.

Gospodăriile agricole de stat (G.A.S.) erau fermele statului, subordonate trustului regional. În 1965, inginerul agronom Alexandru Triculete conducea gospodăria de la Portărești, un fost sat din sudul Doljului de azi, înglobat în comuna Giurgița. Inginer-șef era Cornel Pîrvănescu.

Recolta de orz pe care o anunțau, circa 2 800 de kilograme la hectar, trecea peste media trustului și peste planul lui.

Fotografia originală din Înainte, 2 iulie 1965: doi ingineri examinează orzul, cu o combină în fundal
Legenda originală, 1965: Din nou corăbiile argintii au început să navigheze pe valurile de aur. „Frumoasă recoltă de orz — circa 2800 kg. la ha — obține în acest an unitatea noastră” — își dau cu părerea ing. agr. Alexandru Triculete, director și Cornel Pîrvănescu inginer șef la G.A.S. Portărești.
Recolta de orz, 1965
G.A.S. Portărești≈ 2 800 kg/ha
Media Trustului Craiova2 565 kg/ha
Planul trustului2 300 kg/ha

Media și planul: din articolul „Lucrările agricole se execută în complex”, pe aceeași pagină.

Ce era un G.A.S.

O fermă a statului, lucrată de salariați. Mai târziu, gospodăriile au devenit întreprinderi agricole de stat (I.A.S.), grupate din 1972 în trusturi județene.

Tot în acest număr

  • „Să strîngem la timp recolta de păioase!” — Trustul G.A.S. Craiova, media de 2 565 kg/ha
  • Proiectul de Directive: 15 800 de tractoare produse în țară în 1965, 27 000 planificate pentru 1970
  • Școlile agricole: elevii se obligă să lucreze cel puțin cinci ani în unitatea (C.A.P., G.A.S.) care îi trimite
  • La cinema: Winnetou, Scaramouche · Televiziunea: 19.00–22.30

Anunț

Familia caută documente și fotografii din anii de studii și de început ai inginerului Alexandru Triculete, dinainte de 1965.

Pag. 1 · Urmarea în capitolul II: Dăbuleni, 1972

Derulați ca să deschideți ziarul

Capitolul II · I.A.S. Dăbuleni · 1972–1981

Nisipul

Pe 1 ianuarie 1972 a luat ființă I.A.S. Dăbuleni, pe dunele din sudul Doljului, iar el a fost directorul ei până în 1981. În jur, un consorțiu britanic, Taylor Woodrow, ridica sistemul de irigații Sadova–Corabia. Pe locul dunelor trebuia să apară „California României”.

Defrișarea

Salcâmii cad

Pentru nivelare, peste 10 000 de hectare de pădure, mai ales salcâmi plantați cu greu ca să țină nisipul pe loc, au fost tăiați. Au rămas cioate, rădăcini și nisip curat, pe care porumbul se usca sau era îngropat de vânt. Întreprinderea exista doar pe hârtie: nimeni nu-i spusese unde să-și aibă sediul, așa că a început într-o baracă.

1973 · Ideea

Jumătate lor, jumătate unității

Pământul a fost dat oamenilor din sat care voiau să cultive lubeniță, câte un lot de familie. Ei făceau toate lucrările, inclusiv scosul cioatelor, iar la recoltare jumătate rămânea la ei, jumătate la I.A.S.

0 hectare date în parte, primul an

Recolta oamenilorRecolta I.A.S.1 pătrat = 1 ha

Și am rezolvat problema cu lubenițele pe suprafață mare.

Digi 24 Craiova, 2017 · 04:14

Diapozitive · I.A.S. Dăbuleni, 1972–1981 01 / 05

1975 · Complexul de creștere a taurinelor

3 200locuri

Funcțional din aprilie 1975. În primul an: aproape un milion de lei beneficiu suplimentar și 114 tone de carne livrate în afara planului. Vițeii veneau la 15 zile, cu cel mult 45 kg, și trebuiau să ajungă, în circa 400 de zile, la 423 kg.

Am preferat un specialist stagiar, dar localnic, legat de aceste meleaguri

Alexandru Triculete, în Înainte, 8 februarie 1976
Reportajul „Gram cu gram se adună tonele”, Înainte, 8 februarie 1976
Înainte · 8 februarie 1976 · pag. 1

Pământ pe nisip

5județe

După nivelare, nisipul era aproape steril. Întreprinderea a cumpărat 26 de autobasculante diesel și, cu șoferi în două schimburi, a adus gunoi de grajd din cinci județe. Pe terenul cel mai bun a pus o grădină de legume și cartofi timpurii în solarii.

Alături, aceeași muncă în alt sat de pe Jiu, în același ziar: la C.A.P. Bratovoești, 500 de tone de gunoi de grajd pentru 50 de hectare de pepeni.

Tăietură din Înainte, 8 februarie 1976: Lucrări de fertilizare la C.A.P. Bratovoești, 50 ha pentru pepeni verzi cu 500 tone gunoi de grajd
Înainte · 8 februarie 1976 · pag. 3

Sistemul Sadova–Corabia · 1970–1974

71 940hectare irigate

Construit de consorțiul britanic Taylor Woodrow, cu credite de la bănci britanice, și predat în mai 1974. Apa se pompa din Dunăre, în două trepte. I.A.S. Dăbuleni era una dintre cele două ferme de stat din perimetru. Inginerul își amintește inaugurarea, cu Nicolae Ceaușescu și ministrul Angelo Miculescu.

Schiță, nu la scară · după raportul Băncii Mondiale nr. 582a-RO, 1975

Via · până în 1981

350hectare de vie

Pe terenurile mai fertile a plantat vie, mai ales Roșioară, un soi potrivit nisipurilor. O cramă era începută când a plecat, în 1981. Un an mai târziu, același ziar lăuda vinurile de Călărași–Dăbuleni și își amintea, în treacăt, de lupta de odinioară pentru noile soiuri de pe nisipuri.

…s-a dus cu ani în urmă o acerbă luptă. Dar asta este o altă chestiune, dată deja uitării.

Înainte, 14 octombrie 1982, pag. 3
Tăietură din Înainte, 14 octombrie 1982: noile soiuri de viță, pentru care s-a dus pe nisipuri o acerbă luptă, dată deja uitării
Înainte · 14 octombrie 1982 · pag. 3

Din 1974 · Lubenița de Dăbuleni

⅕din suprafața cu pepeni verzi a României, azi

Pentru un cooperator, un lot de pământ al lui era greu de căpătat: statutul C.A.P. îl dădea doar pensionarilor și celor cu normele făcute. La Dăbuleni, pământul dat în parte a devenit al lor de lucrat. Cultura a crescut în fiecare an, „pentru că au văzut că e rentabilă treaba”.

Gara Corabia

Pe vremea lui

  1. Cehoslovacia primul plan de export: 500 t
  2. Polonia
  3. U.R.S.S.

Azi

  1. București · Sibiu · Constanța
  2. TIR-uri din Polonia și din toată țara

Vagoane încărcate din șopronul ridicat de el în gară, „cu telefon, cu lumină, cu tot dichisul”

Capitolul IIII.A.S. Robănești · director 1981–1982, inginer-șef 1982–1983

1981–83

Presa de partid

În 1981 a plecat de la Dăbuleni („Nu m-a dat nimeni afară”, avea să spună în 2017) și a preluat conducerea I.A.S. Robănești, la est de Craiova, pe pământuri grele și argiloase, foarte diferite de nisipurile de la Dăbuleni.

În aprilie 1981, ziarul îl arăta pe câmp la semănatul porumbului, verificând adâncimea la care intra sămânța.

Fotografie din ziarul Înainte, 19 aprilie 1981: doi ingineri verifică semănatul porumbului la I.A.S. Robănești
„I.A.S. Robănești. Ing. A. Triculete, directorul întreprinderii și ing. șef Pantelimon Mateescu, de la Trustul I.A.S., verificînd … adîncimea de încorporare a seminței de porumb la ferma nr. 6” · Înainte, 19 aprilie 1981
Fotografie din Înainte, 14 octombrie 1982: ultima semănătoare încărcată la C.A.P. Braloștița
„În seara zilei de 12 octombrie, la C.A.P. Braloștița… mecanizatorul M. Ciungulescu și cooperatoarele Ana Nistru și Smaranda Neacă alimentau ultima semănătoare…” · Înainte, 14 octombrie 1982, pag. 1 — aceeași pagină cu articolul despre el
Fotografie din Înainte, 24 septembrie 1983: car cu boi încărcat cu porumb la C.A.P. Fărcașu
Recoltatul porumbului la C.A.P. Fărcașu · Înainte, 24 septembrie 1983, pag. 3 — aceeași pagină cu continuarea articolului despre el
Înaintenr. 11 973sîmbătă 24 septembrie 1983

Mentalități și atitudini

De oameni care duc greul va fi nevoie mereu…

[…] Noul director l-a preferat în postul de prim colaborator al său, din motive afective, pe Alexandru Triculete, una și aceeași persoană cu precedentul director al unității, înlăturat din funcție ca necorespunzător […]

Părea încrezător în sine, prea convins de valabilitatea experienței sale empirice și devenise purtător al unui mod de gîndire perimat […]

Mircea Canțar

Sublinieri cu pixul, pe exemplarul familiei

Înaintenr. 11 680joi 14 octombrie 1982

De ce nu mai este director Alexandru Triculete?

Pînă la 12 octombrie, tovarășul Alexandru Triculete a fost directorul I.A.S. Robănești. De la acea dată nu mai este, fiind sancționat cu vot de blam și destituit din funcție, de către biroul Comitetului județean de partid […]

S-ar putea invoca motivul că de cînd el se află în fruntea I.A.S. Robănești, unitatea respectivă a obținut anumite rezultate în comparație cu perioada anterioară. […]

A. Frigioiu

Tăietura originală: De ce nu mai este director Alexandru Triculete?, Înainte, 14 octombrie 1982
Tăietura originală · 14 octombrie 1982 · pag. 1

Pe 12 octombrie 1982, biroul Comitetului județean de partid l-a sancționat cu vot de blam și l-a destituit din funcția de director. Articolul îi reproșează întârzieri la semănat pe pământurile grele de la Robănești și raportarea ca terminat a semănatului orzului. Toamna fusese ploioasă, iar întârzieri erau în tot județul. Recunoaște totuși că unitatea „a obținut anumite rezultate în comparație cu perioada anterioară”.

Port răspunderea pentru ceea ce fac!

Răspunsul lui, citat de articolul din 24 septembrie 1983 · textul integral
Cadru din interviul Digi 24 Craiova, 2017

Alexandru Triculete

fost director I.A.S. Dăbuleni, 1972–1981 · Digi 24 Craiova, 2017

„Și am rezolvat problema cu lubenițele pe suprafață mare.”

„Sigur că oamenii au fost și ei foarte mulțumiți, pentru că ei câștigau în treaba asta.”

„Iar noi foloseam pământul ăsta, care era steril, pur și simplu.”

Interviul complet și reportajul TVR Craiova, mai jos

Digi 24 Craiova, iulie 2017 · încărcat pe YouTube în 2022

La mai bine de patruzeci de ani de la primele lubenițe date în parte, inginerul povestește la persoana întâi anii de la Dăbuleni.

Vorbește despre sosirea cu decizia de numire, birourile improvizate, defrișarea salcâmilor, inginerii englezi, gunoiul de grajd adus din cinci județe, inaugurarea sistemului de irigații și plecarea din 1981. Întors la Dăbuleni, a găsit folie, irigare prin picurare și coloane de camioane.

Capitolele interviului →

TVR Craiova, Acasă, la țară, 22 mai 2022

„Alexandru Triculete a fost director IAS Dăbuleni între anii 1972 și 1981.”

Așa îl prezintă emisiunea TVR Craiova din mai 2022, în reportajul „Dăbuleni, patria lubenițelor”.

Epilog

Ce a rămas

…pentru a căror introducere pe nisipurile de aici s-a dus cu ani în urmă o acerbă luptă. Dar asta este o altă chestiune, dată deja uitării.

Înainte, 14 octombrie 1982 — în același număr care anunța destituirea lui

Lubenița de Dăbuleni e cunoscută azi în toată țara. Bazinul Dăbuleni are cam o cincime din suprafața cultivată cu pepeni verzi în România, iar din 2017 orașul ține, în iunie, Festivalul Lubeniței. Istoriile publicate vorbesc despre stațiunea de cercetare și despre sistemul de irigații, iar despre omul care a dat primele hectare în parte au vorbit doar două reportaje de televiziune. Nicio istorie scrisă a lubeniței de Dăbuleni nu-l pomenește; dosarul acesta adună pentru prima dată documentele despre rolul său.

Ce lipsește încă din dosar

  • Data și locul nașterii, familia
  • Studiile și primii ani de inginerie
  • Anii de după 1983
  • Fotografii personale și de la fermă

Familia completează aceste pagini pe măsură ce găsește documentele.