Ing. agr. · Dolj, Oltenia · „Tatu”, pentru familie

Alexandru Triculete

Portret Fotografie — în curând.

A condus cel puțin trei unități agricole de stat din Dolj: Portărești, Dăbuleni, Robănești. La Dăbuleni, pe nisipul rămas după tăierea salcâmilor, a dat pământul oamenilor din sat în parte, jumătate lor, jumătate unității. Așa a pornit, după mărturia lui, lubenița „pe suprafață mare”.

Pagina urmează documentele păstrate de familie: 5 numere ale ziarului Înainte, 1965–1983, și 2 interviuri filmate.

Derulați · dosarul se deschide

Portărești

1965 · G.A.S. Portărești · prima urmă în presă

Fotografie de pe prima pagină a ziarului Înainte, 2 iulie 1965: doi bărbați cercetează boabe de orz dintr-un sac, cu o combină în fundal. — Legenda foto · verbatim Din nou corăbiile argintii au început să navigheze pe valurile de aur. „Frumoasă recoltă de orz — circa 2800 kg. la ha — obține în acest an unitatea noastră” — își dau cu părerea **ing. agr. Alexandru Triculete, director** și Cornel Pîrvănescu inginer șef la G.A.S. Portărești. *Înainte* · vineri 2 iulie 1965 · nr. 6328 · pag. 1

Prima urmă în presă

Vara lui 1965, la gospodăria agricolă de stat Portărești, un fost sat din sudul Doljului, înglobat azi în comuna Giurgița. Legenda nu spune care dintre cei doi bărbați din fotografie este el.

2 800kg/ha · orz la Portărești, anunțat

2 565kg/ha · media G.A.S. din Trustul Craiova, la 30 iunie

2 300kg/ha · planul trustului

Sursă: Înainte, 2.VII.1965, pag. 1 („circa 2800”; media și planul, din articolul de alături)

Banda de sub titlul ziarului Înainte din 2 iulie 1965. — Organul Comitetului Regional Oltenia al P.M.R. · anul XXI · 4 pagini, 25 bani

G.A.S. = gospodărie agricolă de stat

Fermele statului, create după model sovietic, subordonate trustului regional. Pe la 1967–1968 au devenit „întreprinderi agricole de stat”, I.A.S.

Surse: Arhivele Naționale, fondul Secției Agrare; HCM 2930/1967

Urmează1972 · Dăbuleni

Dăbuleni

1972–1981 · I.A.S. Dăbuleni · nisipul și lubenița

1 ianuarie 1972

Pe dunele dintre Jiu și Olt ia ființă I.A.S. Dăbuleni. Directorul ei, până în 1981: Alexandru Triculete.

HCM 1733/1971 · TVR Craiova, 2022 (19:13)

„Hotărârea a fost de înființare a unității, dar nu mi-a spus unde să am sediu.”
Digi 24 Craiova, 2017 · 02:29 · a început într-o baracă

Defrișarea

Pentru sistemul de irigații Sadova–Corabia, construit de un consorțiu britanic între 1970 și 1974, peste 10 000 de hectare de pădure, mai ales salcâmi plantați ca să țină nisipul, au fost tăiate. Au rămas cioate și nisip.

Banca Mondială, raport nr. 582a-RO, 1975

Pământul nivelat

Pe nisip porumbul nu ținea: vântul îl dezgropa, cioatele rupeau plugurile. Propunerea lui: pământul să fie dat oamenilor din sat care știau să facă lubeniță.

După interviul Digi 24, 2017 (03:02–04:47, 07:49)

1973 · jumătate lor, jumătate unității

Oamenii scoteau cioatele și lucrau pământul, câte un lot de familie. La recoltare, jumătate rămânea la ei, jumătate la I.A.S.

Digi 24, 2017 (03:35–03:57) · TVR 2022 (19:44)

0hectare date în parte, prima dată · circa 100, după el

un lot ≈ un hectar · jumătate familiei, jumătate unității

„Și am rezolvat problema cu lubenițele pe suprafață mare.”
Alexandru Triculete · Digi 24 Craiova, 2017 · 04:12

Oamenii

„Sigur că oamenii au fost și ei foarte mulțumiți, pentru că ei câștigau în treaba asta.” Din primul an a existat și un plan de export: 500 de tone de lubeniță pentru Cehoslovacia, încărcate în vagoane dintr-un șopron ridicat în Gara Corabia.

Digi 24, 2017 (03:57–04:19) · TVR 2022 (20:47)

Titlul reportajului „Gram cu gram se adună tonele”, Înainte, 8 februarie 1976, despre complexul de taurine de la Dăbuleni. — „Am preferat un specialist stagiar, dar localnic, legat de aceste meleaguri, decît unul cu o experiență mai îndelungată, din altă parte…”
Alexandru Triculete, director, în *Înainte*, 8.II.1976, pag. 1

3 200locuri · complexul de taurine, din aprilie 1975 · Înainte 1976

26autobasculante · gunoi de grajd adus din 5 județe peste nisip · Digi 2017

350ha de vie, mai ales Roșioară, până la plecarea din 1981 · Digi 2017

71 940ha irigate de sistemul Sadova–Corabia, predat în mai 1974 · BM 1975

Pământ pe nisip

După nivelare, spune el, nisipul rămăsese aproape steril. Întreprinderea a adus gunoi de grajd din cinci județe, cu șoferi în două schimburi. Pe terenul mai bun a pus cartofi timpurii în solarii, „cei mai timpurii din țară”, cu viscole și solarii prăbușite.

Digi 24, 2017 (08:07–09:19)

Decupaj din Înainte, 8 februarie 1976, pagina 3: „Postul de corespondenți din Bratovoești transmite”, cu nota despre fertilizarea a 50 ha pentru pepeni verzi. — Aceeași lună, alt sat de pe Jiu, același ziar: la C.A.P. Bratovoești, „50 ha pentru pepeni verzi, cu 500 tone gunoi de grajd”. Tehnica pe care o descrie el pentru Dăbuleni.Înainte · 8.II.1976 · pag. 3

Plecarea, 1981

„Nu m-a dat nimeni afară”, spune el despre plecarea din 1981, spre Robănești. Crama începută la Dăbuleni n-a mai apucat s-o dea în folosință.

Digi 24, 2017 (25:37–25:52)

Urmează1981 · Robănești

Robănești

1981–1983 · pământuri grele · presa de partid

Fotografie de pe prima pagină a ziarului Înainte, 19 aprilie 1981: doi bărbați aplecați pe ogor verifică semănatul, cu tractoare în fundal. — Legenda foto · verbatim I.A.S. Robănești. Ing. A. Triculete, directorul întreprinderii și ing. șef Pantelimon Mateescu, de la Trustul I.A.S., verificînd zilele trecute adîncimea de încorporare a seminței de porumb la ferma nr. 6 a I.A.S. *Înainte* · duminică 19 aprilie 1981 · nr. 11 220 · pag. 1

Pământuri grele

Robăneștiul e la est de Craiova, pe soluri argiloase grele, foarte diferite de nisipurile de la Dăbuleni. În aprilie 1981, când porumbul se semăna aici, ziarul nota vreme rece și umedă, cu minime în jur de zero grade.

Surse: Wikipedia, Comuna Robănești; Înainte, 19.IV.1981

Anii 1981–1983

Țara își plătea datoria externă prin export de alimente; pâinea era raționalizată din toamna lui 1981. Campaniile de semănat erau conduse de comandamente județene, cu termene și clasamente zilnice pe prima pagină. Biroul comitetului județean de partid putea sancționa un director cu „vot de blam”, a doua treaptă din statutul partidului, și îl putea destitui. Sancțiunea se făcea publică în Înainte, organul aceluiași comitet.

Statutul PCR, 1965 · Christian Science Monitor, 20.X.1981 · Înainte, 1982–1983

Prima pagină a ziarului Înainte din 14 octombrie 1982. În colțul din dreapta-jos, încadrat, articolul „De ce nu mai este director Alexandru Triculete?”.

Înainte · joi 14 octombrie 1982 · nr. 11 680 · 4 pagini, 50 bani

Ziarul județului, „organ al Comitetului Județean Dolj al P.C.R.”. Sus, vizita lui Ceaușescu în Bulgaria. Jos, „Jurnal de campanie”: unități lăudate și unități certate, pe nume.

Colțul din dreapta-jos, încadrat, semnat A. Frigioiu: „De ce nu mai este director Alexandru Triculete?”

Sari la text ↓

Anul XXXIX · Nr. 11 680 Înainte Joi 14 octombrie 1982 · pag. 1–2

Transcriere · fragmente verbatim, grafia originală · textul integral la Articole

De ce nu mai este director Alexandru Triculete?

Pînă la 12 octombrie, tovarășul Alexandru Triculete a fost directorul I.A.S. Robănești. De la acea dată nu mai este, fiind sancționat cu vot de blam și destituit din funcție, de către biroul Comitetului județean de partid pentru grave deficiențe în activitatea sa, pentru totală lipsă de răspundere, încălcarea flagrantă a indicațiilor Comandamentului județean pentru coordonarea lucrărilor agricole privind organizarea și desfășurarea însămînțărilor de toamnă.

Dar să dăm cuvîntul faptelor. Recurgînd la procedeul condamnabil al dezinformării, I.A.S. Robănești a raportat că a terminat la timp însămînțarea orzului pentru boabe pe întreaga suprafață de 400 ha, dar în realitate, chiar și în ziua de 11 octombrie se mai semănau încă 25 ha cu orz în perimetrul fermei nr. 3 Coșoveni. Din programul de 1 200 ha destinate grîului s-au semănat, pînă în prezent, numai 11 la sută […]

[…] S-ar putea invoca motivul că de cînd el se află în fruntea I.A.S. Robănești, unitatea respectivă a obținut anumite rezultate în comparație cu perioada anterioară. Aceste rezultate, însă, sînt departe de a fi considerate satisfăcătoare […] Tovarășul Triculete n-a înțeles nici în al doisprezecelea ceas — și din păcate nu este singurul cu o astfel de optică, în agricultura de stat a județului nostru — […]

A. FRIGIOIU

Anul XXXX · Nr. 11 973 Înainte Sîmbătă 24 septembrie 1983 · pag. 1 și 3

Mentalități și atitudini

De oameni care duc greul va fi nevoie mereu; nu și de cei care gîndesc eronat și au țeluri searbede!…

[…] Noul director l-a preferat în postul de prim colaborator al său, din motive afective, pe Alexandru Triculete, una și aceeași persoană cu precedentul director al unității, înlăturat din funcție ca necorespunzător, autor al unor greșeli tehnologice nepermise […]

[…] Altădată, o încurcătură cu niște sorg produs la ferma Coșoveni […] Părea încrezător în sine, prea convins de valabilitatea experienței sale empirice și devenise purtător al unui mod de gîndire perimat: „Ne descurcăm noi și așa!”. […]

[…] Pe data de 1 septembrie, însă, ing. Alexandru Triculete este surprins de către tovarășul Ilie Mitran, organizatorul de partid, […] supraveghind recoltarea unei suprafețe cu porumb cu știuleți care intra sub interdicția amintită. […] Inginerului șef al unității i se atrage atenția să sisteze recoltatul, dar el răspunde insolent: „Port răspunderea pentru ceea ce fac!”. […] se recoltaseră 5,59 hectare din suprafața de 22 hectare din punctul respectiv.

MIRCEA CANȚAR

Continuarea articolului din 24 septembrie 1983, pagina 3, cu rânduri subliniate cu pixul pe exemplarul familiei. — Exemplarul familiei · pag. 3Rândurile subliniate cu pixul sunt marcate la fel în transcrierea de alături.

Singura propoziție a lui pe care ziarul o citează

„Port răspunderea pentru ceea ce fac!”

În aceste texte, cel criticat nu apare cu propria versiune: vorbele lui sunt citate doar ca să fie respinse. Le punem aici așa cum le-a spus: un om care își asumă ce face pe câmpul lui. Cele două articole sunt documente ale vremii, nu verdicte.

Urmează2017 · Martorul

Martorul

2017–2022 · povestea, spusă de el

Digi 24 Craiova · iulie 2017 · 26:58Inginerul povestește la persoana întâi anii de la Dăbuleni.

„Adică ei lucrează, noi […] cu pământul, jumate de recoltă ia ei, jumate o luăm noi.”≈ 03:50 · redat după înregistrare

„Iar noi foloseam pământul ăsta, care era steril, pur și simplu.”04:24

„Eram convins, de aia am avut curajul […] să le dau la oameni pământul Gostatului, ca să obțină recoltă.”≈ 12:31

TVR Craiova · *Acasă, la țară* · 22 mai 2022 · de la 18:40Naratorul: „Alexandru Triculete a fost director IAS Dăbuleni între anii 1972 și 1981.”

Întors la Dăbuleni

Cu câțiva ani înainte de interviu s-a întors la Dăbuleni: a găsit folie, irigare prin picurare și coloane de camioane care plecau cu lubenițe din zonă, „în toată lumea”.

Digi 24, 2017 (12:55–13:42)

Urmeazăazi · Dăbuleni, azi

Dăbuleni

epilog · dosarul e deschis

„…noile soiuri pentru a căror introducere pe nisipurile de aici s-a dus cu ani în urmă o acerbă luptă. Dar asta este o altă chestiune, dată deja uitării.”
Înainte, 14 octombrie 1982, pag. 3 · despre vinurile de Călărași–Dăbuleni, în același număr care anunța destituirea lui

Dăbuleni, azi

Lubenița de Dăbuleni e cunoscută în toată țara. Bazinul are cam o cincime din suprafața cu pepeni verzi a României, iar din 2017 orașul ține, în iunie, Festivalul Lubeniței. Istoriile scrise vorbesc de stațiunea de cercetare și de sistemul de irigații; niciuna nu-l pomenește pe omul care, după mărturia lui, a dat primele hectare în parte. Dosarul acesta adună pentru prima dată documentele despre rolul său.

ZF 2023 · Adevărul 2025 · Primăria Dăbuleni · PressOne, Jurnalul, Agrointel

Ce lipsește încă din dosar

Data și locul nașterii, familia
Studiile și primii ani de inginerie
Anii de după 1983, până azi
Fotografii personale și de la fermă

Familia completează aceste pagini pe măsură ce găsește documentele.